DOR

Bunicul îmi spunea...
că am Marea în ochi,
Soarele în păr
Pădurea în suflet
și Zbuciumul ei in fior.
Aș vrea să strâng în brațe
Codrii în toamnă cu dor,
La poala unui bătrân stejar
Să mă întind și să adorm
Și vântul să-mi fluiere
Prin freamătul Frunzișului mort
Doine de jale, Doine de dor...
Să ascult odihna sfântă a pamântului,
Chemarea blajină a pădurii
Și să privesc zvâcnirea sălbatică a păsărilor
Pe cerul inalt si adânc al Moldovei.