Era odata un judecator. Nu era lacom ca si alti judecatori, care isi construiau vile de lux, cumparau masini de lux, intretineau tarfe de lux din luare de mita. Nu puteai sa spui ca era un judecator foarte corupt. Poate ... se temea de gura lumii si de bata lui Doamne Doamne, caci CEL DE SUS le vede pe toate.
Era un om ca toti oamenii, avea doi copii si o sotie. Instinctul sau poate constiinta ii dictatasera sa faca dreptate cu masura, crezand astfel ca petele coruptiei nu se vad pe el, ca si pe alti judecatori avizi de bani si de putere, leprosii coruptiei, care faceau doar injustitie si dezonorau mantia de judecator.
Era,omul, de parere ca si in orice lucru adevarul si neadevarul, justia si injustitia trebuie dozate.
Anii treceau, copiii cresteau si judecatorul nostru isi aranjase incetul cu incetul viata. Isi facuse o mica vila, ce-i drept nu una luxuoasa. Isi cumparase la inceput o masina la ocazie, apoi a mai trecut ceva timp si-si luase una noua, dar nu luxoasa. Isi daduse copiii la un liceu bun din capitala, nu chiar la cel mai bun, dar unul bun. Se gandea omul sa-i dea in strainatate la studii, poate la Harvard sau la Oxford. Doar ei sunt viitorul tarii !!! Si daca tata are putinta si de unde, de ce nu ? Cine nu ar face asa, daca ar avea posibilitate ? Se duse in vacanta, ce-i drept nu in Bora-Bora sau in insulele Canare, ma rog si in Turcia sau in Bulgaria, tot a fost bine.
De la o vreme incoace, se abatuse peste judecator o tristete grea, ca o piatra de moara legata de gatlejul lui. Nu-i pria nimic, nici mancare, nici bautura, nici prietenii. Il macina ceva extrem de puternic. O tristete apasatoare ii tulbura gandurile, ii strangula suflarea. Nu mai dormea noptile, nu mai manca … Apoi o furia navalnica ii ravasise complet sufletul. Tot cerceta, tot se vaita, nimic nu-i statea in cale. El insusi nu intelegea ce i se intampla, ce-i lipseste, ce-i chinuie faptura ?
In gradina de la vila sa, deloc luxoasa, sub un tufis, statea tupilata o ciuperca. Si prinse-un drag de ea, judecatorul, de nedescris. Se uita si la ea si zi si noapte. Umbla noaptea uitandu-se cu laterna la ciuperca sa o vada daca a crescut nitel. Si ii era mai mare mirarea cand vedea ca ciuperca crestea pe zi ce trece si se facea tot mai mare, tot mai falnica. Judecatorului tot mai draga ii era ciuperca, nu-i trebuia, nici mancare, nici bautura, nici odihna, nici servici numai sa o vada. La inceput ciuperca era cat un ou, apoi crescuse cat un bostan, pe urma devenise cat un caine, cat un bou si-n fine ajunsese pina la acoperisul casei.
Ei, cand vazuse judecatorul asa o minunatie nu incapea in piele de bucurie. Si se caznea el, cum sa faca, sa vada si sa stie toata tara, ce mandrie de ciuperca are el. Asa, fara ca sa ezite prea mult, chema televiziunea. Mai, si ce mai mobilizarea mediatica. Venisera toate televiziunele tarii. Isi dadeau coate jurnalistii si isi infipsera microfoanele tupeiste in gura judecatorului, asteptand marturii exclusiviste de la judecatorul ciupecar devenit peste noapte celebru pe toata tara.
Jurnalistele, iti atarnasera toalele care si care mai sexy, cu plexuri adanci, poate poate or face vreun stand up reusit linga minunata ciupearca. Unele chiar s-au tras de par ca sa prinda si ele un unghi cat mai reusit pentru filmat. Altele s-au catarat pe acoperis ca sa relateze din toate partile minunea ciupearca. Survolau elecopterele deasupra casei judecatorului in asteaptarea de reactualizari si imagini exclusiviste. Alti reporteri chiar au incercat sa ia un exclusivitate interviu de la ciupearca :
-De ce ati ales sa cresteti anume in gradina judecatorului ????
Spre regretul lor au trebuit sa se multumeasca cu balbele intelepte ale judecatorului secatuit de emotii :
- Domnule judecator, spuneti-ne va rog,
cum a apurut ciuperca minune in viata dvs ?
- Apoi, iaaaa-kaaaa shupearca shu—u-uuuuuuuuuu ppppppppppeeeeeeeeeeaaaarccccccccaaaaaaaaaaaa aeaastaa … dupa- o-o aduna---reeeeee cu colejii mii, asa stiti voi ca Omuuuuu , la un pahar de jin am opservat asheasta shupearca…- Si cum a ajuns la asa marimi gingatice?
- Apu shupearca, draga me shupearca … stiti… dragostea me… si grijaaaaa?
-Ce aveti de gand sa faceti cu ea? O tocana pentru toata tara ?
- Nu shupearcaaaaaaaaaaaaaa …..caaaaaa copchilu meuuuuuuuuuuuu ?
Ciuperca judecatorului a declansat o isterie mediatica mai ceva ca si moartea lui Michael Jackson, talk-show-uri, transmisiuni in direct non-stop, pana si Larry King a fost invitat sa comenteze fenomenul ciupearcii judecatoresti. Nu era moldovean sa nu fi auzit de Ciuperca judecatorului, nu era pamantean sa nu fi vazut sau auzit despre minunea ciuperca. Veneau oameni din toate colturile plantei la casa judecatorului, de ziceau ca veneau sa viziteze Mecca. Toata lumea era cu ochii pe ciuperca. Toata tara nu continea sa se minuneze de Ciuperca judecatoreasca a ciupercarului judecator. Judecatorul si toti moldovenii ajunsera cunoscuti pe tot globul pamantesc si nu mai puteau de atat mandrie….
(pamflet
inspirat din realitate)
Sunt gata sa ma despart de cel putin doua carti care imi sunt tare dragi. Este vorba de " Dans cu Bragadiru" de Robert Turcescu, o carte mai usurica, dar captivanta " Twilight" (eng) de Stephenie Meyer, Femmes d'influence (comment le pouvoir secret des premières dames américaines a fait basculer l'Histoire). Conditia e una simpla, internautul trebuie sa raspunda corect la intrebarea ce semnifica ciuperca (este vorba de o personificare) din postarea mea recenta Ciuperca Judecatorului si sa scrie un scurt comentariu (obiectiv) la felul cum percepe el textul. Castigatorul concursului va primi in dar, de fapt va putea alege una din cele trei carti mentionate mai sus. Astept raspunsurile pe adresa deedycool@yahoo.com Bafta!
