IN LOC DE DECALOG SAU RETETA EDUCATIEI UNUI COPIL FERICIT

     

 Aveti liberul arbitru sa alegeti din cele 17 sfaturi, ceea ce va convine!

    COPII INVATA DIN CEEA CE TRAIESC

Daca un copil este in permanenta criticat, el invata sa condamne.

Daca un copil traieste in ostilitate, el invata sa se bata. 

Daca un copil traieste in frica, el devine nelinistit. 

Daca un copil traieste in mila si din mila, el invata sa se milogeasca. 

Daca un copil este in permanenta tachinat, el devine timid. 

Daca un copil traieste in gelozie, el invata sa fie invidios.

Daca un copil traieste in rusine, el invata sa se simta vinovat. 

Daca un copil traieste incurajarea, el invata sa fie increzator. 

Daca un copil traieste in toleranta, el invata sa fie rabdator.

Daca unui copil  i se fac complimente, el invata sa aprecieze.

Daca un copil traieste acceptarea, el invata sa iubeasca.

Daca un copil traieste in aprobare, el invata sa respecte.

Daca un copil traieste recunoasterea, el invata ca este bine sa ai un scop. 

Daca un copil vede ca cei din jur isi impart lucrurile intre ei, el invata sa fie generos. 

Daca un copil traieste in echitate, el invata sa fie corect. 

Daca un copil traieste in securitate, el invata sa aiba incredere in sine si in anturajul sau. 

Daca un copil traieste gentiletea, el invata ca in lumea asta e minunat sa traiesti!

(Dorothy Law Nolte)

Sinceritatile pe care mamele nu le vor spune niciodata sau cum sa-ti traumatizezi copilul, invinuidu-l

  Pe mine  aceasta postare  m-a intrigat, dar m-a nedumerit si mai mult. E un fel de dedicatie pentru « eroizmul matern », sacrificiul si stoicismul cu care sarmanele mame indura chinurile facerii, dupa care cele ale maternitatii. Textul e scris de la persoana a III, fiind adresat unui copil in forma de reprosuri. Acest copil precis va incasa cel putin 5 ani de psihanaliza, atunci cand  va deveni adult sau de spovedit la biserica, in cazul in care e un  religios praticant. In primul rand, cred ca trebuie revazuta structura textului si de schimbat interlocutorul. Sunt o sumedenie de specialisti (psihologi, medici de familei etc,) care ar putea usura suferinta mamei sau sa o indrume cum sa aiba o maternitate fericita. Or, aceasta spovedanie  facuta unui copil este pur si simplu toxica, coplesitoare, culpabilizanta si in primul rand TRAUMATIZANTA, dragile mele mame!   Or, pentru copii parintii sunt totul! Sunt Universul si Dumnezeul lor. Ei gandesc diferit de noi. Si cel mai important de retinut, ei nu au capacitatea de a se indoi. Asemenea afirmatii i-ar face sa se simta vinovati si in consecinta nuli. Totul are solutii, inafara poate de moarte. Sa revenim la text. 

« Ea, totuși, și-a dorit acea ultimă bucățică de prăjitură. Înainte să apari tu, își permitea să mănânce orice, însă de când are un copil, totul îi revine lui. Mama va fi mult mai fericită dacă va vedea cu câtă plăcere mănânci. »

Ultima bucatica din prajitura data copilului, of ce jale! Se poate de cumparat o alta coptura sau acea mica bucatica poate fi impartita intre mama si micut. Astfel, el  va primi lectia de generozitate. Nimic nu o impiedica pe mama « egoista « sa-si permita sa manance acea coptura ca pe vremuri, atunci cand nu-l avea inca pe cel mic. 

1. A durut-o foarte mult. Mamele resimt dureri foarte des, dar ele nu vor vorbi mereu despre suferința lor, spre deosebire de copii. A fost chinuită de grețuri, de dureri de spate, de lovituri cu picioarele în organele interne. Dar ce durere a tras când te-a născut. Ce durere simțea când o mușcai de sân, o zgârâiai și o trăgeai de păr. Când erai mic, a lovit-o din supărare, iar ea tăcea. 

   Practic orice durere are remediu. Greturile in timpul sarcinei, pot fi diminuate cu dulceata de ghimbir. De asemenea, unele alimente care provoaca greata pot fi evitate. Greturile sunt necesare unei femei. Femeia insarcinata e un fel de detector de alimente alterate pentru ca e tinta unor paraziti ca toxoplasmoza si odata molipsita ar risca sa avorteze fatul sau acesta sa aiba malformatii. Fatul nu poate lovi organele interne pentru ca se gaseste in uter. Durerile de spate pot evitate. Mai ales trebuie evitat surplusul de greutate.  Daca viitoarea mamica mananca normal si chiar poate face o activitate fizica pana in luna 6. Ea trebuie sa acumuleze cate un kg in fiecare luna, adica 9 kg la sfarsitul sarcinii. 

 E suficient sa alaptezi un copil pana la 6 luni, perioada cand apar primii dinti. Cred ca zgariiturile si sunt chiar asa de sangeroase si trasul de par a unui pici care miroase a laptic sunt suportabile. Surasul lui sincer te incarca cu energie pozitiva si te face sa uiti problemele de peste zi acumulate la servici.

Daca un copil loveste e o problema grava. Copii imita, fie imita un comportament, fie nu a facut-o intentionat. Mama trebuie sa reactioneze, numai sa nu taca. Daca explici copilului ca asa nu se face, atunci fii sigura ca o alta data viitoare nu va mai exista. Dupa afirmatia de mai sus, am impresia ca vai de capul ei, mamica care  e victima propriului copil. Apare intrebarea, atunci de ce l-ai mai adus pe lume, daca te victimizezi ? 

Potrivit acestui articol,in mod indirect,  copilul e un agresor, iar mama e o victima. O astfel de abordare este nociva pentru amandoi. Chiar daca exista dificultati, ele pot rezolvate. Exista atatea solutii. Nasterea unui copil e o minune, in primul noi renastem, renaste copilul din noi. E un izvor de amintiri din propria copilarie, despre cum au fost parintii nostri tineri, despre nazbatiile noastre. E o perioada plina de incercari, constiintizari, cautari si o experienta inedita in care ne desavarsim ca persoane si invatam atatea. E una dintre cele mai frumoase si inspirate perioade din viata unui om. Noi nu facem altceva decat sa ii insotim pe acesti pici spre autonomie. Iubitii pentru ca sunt minunele noastre. Surasul lor strerge orice urma de tristete:)))

MAMAN à la française

Hai sa va povestesc despre educatia « à la française », considerata de specialisti ca fiind una dintre cele mai bune din lume. Francezii sunt dati exemplu din ce in ce mai mult, iar modelul lor ii seduce pana si pe puritanii americani.Daca ati avut posibilitatea si curiozitatea de a observa comportamentul copiilor europeni, pai sa stiti ca la francezi practic nu veti vedea  devieri de la norme : de genul urlete, tavalitului pe jos intr-un supermarket cu scopul de obliga parintele de ai cumpara odorului ce-si doreste. Daca e sa generalizam, italienii, de exemplu, sunt turbulenti si foarte galagiosi, germanii retinuti si ganditori, iar copii moldoveni, in prmul rand sunt invatati sa fie « cuminti » !

Mamele frantuzoaice fac echilibristica, in sensul ca incearca sa le impace pe toate : copil, familie, evolutie profesionala si nu uita sa mai si ramana femei dupa nastere. Cum le reuseste ? Reteta e simpla.

O frantuzoaica, mama, ramane neaparat si femeie. Ea nu se lasa coplesita de maternitate totalmente si nu se lasa impovarata de sacrificiul acesteia. Gasetste timp pentru EA, femeia fara sa culpabilizeze, cum e in cazul mamelor din Est. Acest concept si mod de a fi (modus vivendi)isi are sorgintea din timpul lui Rouseau, cand nobila frantuzoiaca isi lasa partial copilul in grija unei nourice (doice) si prelua sarcinele de Maîtresse De Maison, revenind si in sfera relationalul, si bineinteles redevenid rapid femeie pentru consoarta sa.

Este « très français » :

• sa inveti copilul sa astepte
• sa-l inveti sa se joace singur (devine mai repede autonom).

• un bebelus e hranit de 4 ori pe zi si nu ori de cate ori cere ;
• copii francezi de mici sunt invatati sa fie politicosi, adica sa spuna la toata lumea Buna ziua, Merci, va rog si La revedere
• Un bebe francez de la 3 luni e capabil sa doarma toata noaptea (5-6 ore) fara ca sa se trezeasca.
• Parintii nu se scoala tresarind de la primul scancet.
• Sunt sensibili la personalitatea copilului .

Totusi, sociologii straini le reproseaza francezilor faptul ca nu au destula incredere in ei. La randul lor, francezii dau vina pe educatia nationala. Specialistii evoca la acestia concentrarea asupra negativului, pesimismul. Totodata, frantuzoaicele isi reiau rapid acitivitatea profesionala, muncind destul de mult si nu culpabilizeaza din aceasta cauza.

Daca e sa facem o paralela intre mamale americance si frantuzoiace, cele din urma sunt dezinvolte si nu isi culpabilizazea copii si nici ele nu isi fac mia culpa precum sunt obisnuite mame din USA.

Micutii francezi sunt invatati de parintii lor sa astepte. Ii veti auzi deseori pe francezi zicand :

ATTEND ! (Asteapta!)

In weekend , in familie de la varsta frageda 2-3 copii gatesc o coptura, celebrul gateau au chocolat francez.

Impresii

       Zilele trecute imi promisesem sa ii ofer Soniei o merinda (goûter -gustare la fracezi, mai ales copiii obisnuiesc sa o ia pe la orele 16:00) mai speciala. Ne-am dus intr-o crêperie ( locatie unde se mananca clatite ) in cartierul Latin, rue Soufflot langa Pantheon.

    In lumina amurgului de soare zarisem doua cocoane , turiste moldovence mergand agale. Rarisima priveliste.  Afara, un frig umed si muscator. Una era tanara, alta mai in varsta, probabil, mama si fiica. Cea mai tanara balansa nonsalant geanta de la Michael Kors inainte -inapoi, inainte – inapoi. Flacaul care le insotea, avea caciula data peste ochelarii de soare . Zgribulit de frig? dar cu miscari repezite si stangace dadea la o parte trecatori nedumeriti pentru a imortaliza  "Momentul » pe iphone-ul sau. Femeile la bratet mergeau triumfand … Felele lor erau schimonosite de fudulie, acea falie obraznica care se citeste la noi cam peste tot, dar mai ales la sindrofii … cumatrii, nunti... fudulie tampa, de care mie mi se intoarce stomacul pe dos. In spatele lor, Pantheonul in stil neoclasic, unde sunt inmormantati eroii natiunii franceze, care au construit Franta  si istoria ei. In fata, una dintre cele mai frumoase gradini pariziene « Jardin du Luxembourg », datand din secolul XVII. Gradina devine de-a dreptul sublima mai ales primavara, cand magnoliile sunt in floare, iar verdele este inca crud. La cele doua moldovence, in loc de incantare pentru maretia locului, se citea falie, tipica moldoveneasca, contrastand grotesc cu peizajul parizian. Parizienii joviali, infofoliti in mantourile lor cenusii asortate cu fulare viu colorate grabeau pasul. Lasau in urma lor cele trei fiinte caraghioase absorbite de propria lor micimie, iar eu cu Sonia ne-am eclipsat in larma crêperie -ei, cu gandul la deliciul clatitelor  au caramel et crême  Chantilly pe care urma sa le savuram.

DOR

Bunicul îmi spunea...
că am Marea în ochi,
Soarele în păr
Pădurea în suflet
și Zbuciumul ei in fior.
Aș vrea să strâng în brațe
Codrii în toamnă cu dor,
La poala unui bătrân stejar
Să mă întind și să adorm
Și vântul să-mi fluiere
Prin freamătul Frunzișului mort
Doine de jale, Doine de dor...
Să ascult odihna sfântă a pamântului,
Chemarea blajină a pădurii
Și să privesc zvâcnirea sălbatică a păsărilor
Pe cerul inalt si adânc al Moldovei.